Avocații SGA, Armand Gogeanu și Vlad Ștefan, specializați în materia contenciosului administrativ și în dreptul învățământului, au obținut o soluție de referință cu privire la natura de act administrativ a Raportului scris final al inspecției școlare generale și, implicit, cu privire la posibilitatea contestării acestuia în fața instanțelor de judecată.
Prin soluția definitivă pronunțată, Curtea de Apel Ploiești a casat soluția primei instanțe și a validat interpretarea SGA, reținând următoarele:
„Din coroborarea acestor dispoziții legale rezultă că raportul contestat constituie act administrativ în sensul reglementat de art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004 întrucât este emis de o autoritate publică, respectiv de pârâtul Inspectoratul Școlar Județean _____, în regim de putere publică, respectiv în exercitarea unor atribuții de control al activității desfășurate de unitatea de învățământ supusă controlului, ce s-a finalizat prin atribuirea unor calificative și obligarea recurentei reclamante la elaborarea unui plan de îmbunătățire a activității în conformitate cu disp. art.36 din Regulamentul de inspecție, neîndeplinirea măsurilor dispuse în cuprinsul acestora sau îndeplinirea necorespunzătoare, putând duce la sesizarea ARACIP, în vederea demarării de către această instituție a procedurilor de evaluare externă periodică sau, după caz, de control al calității.
Prin urmare, în mod greșit a reținut prima instanță că respectivul raport constituie doar act preparatoriu, pe motiv că nu ar produce efecte juridice prin el însuși, de vreme ce, din cuprinsul acestuia rezultă că instituția de învățământ a primit niște calificative ce impun elaborarea unui plan de îmbunătățire a activității.
Ca atare, însuși textul legal conferă caracter executoriu acestui raport de control, de vreme ce impune efectuarea unui plan de îmbunătățire a activității ce trebuie aprobat de inspectorul coordonator și aplicat de unitatea de învățământ, astfel că acesta poate fi contestat înainte de verificarea îndeplinirii obiectivelor asumate în cadrul planului.”
Pe această cale, interpretarea instanței se prezintă ca un prim fundament în tranșarea unui lung șir de controverse apărute în practică. De asemenea, reprezintă un pas important în asigurarea obiectivității și transparenței în procesul de control educațional, prin sporirea autonomiei decizionale a unităților de învățământ preuniversitar și prin oprirea abuzurilor realizate, limitând astfel puterea discreționară a inspectoratelor școlare județene.
